- a cădea pe gânduri
- to take thoughtto fall musingto sink into thoughtsto chew the cud.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a cădea pe gânduri
Look at other dictionaries:
cădea — CĂDEÁ, cad, vb. II. I. intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutăţii, a se lăsa în jos; a pica. ♦ fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinţi, păr,… … Dicționar Român
îngândura — ÎNGÂNDURÁ, îngândurez, vb. I. refl. şi tranz. A cădea sau a pune pe gânduri. ♦ A (se) îngrijora. – În + gânduri (pl. lui gând). Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 îngândurá vb., ind. prez. 1 sg … Dicționar Român
gând — GÂND, gânduri, s.n. 1. Proces de gândire sau rezultatul procesului de gândire; idee, cuget, cugetare. Îi treceau multe gânduri prin cap. ♢ expr. A frământa (sau a apăsa etc. pe cineva) gândul = a preocupa, a obseda (pe cineva) o idee. A şi lua… … Dicționar Român
luat — LUÁ vb. 1. v. înhăţa. 2. a apuca, a prinde, (înv. şi reg.) a sprijini, (prin Transilv.) a agâmba. (luat copilul în braţe.) 3. v. răpi. 4. v. aşeza. 5. v. scoate. 6. v. îmbrăca. 7 … Dicționar Român
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
vorbi — VORBÍ, vorbesc, vb. IV. 1. intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenţii; a spune, a zice, a grăi. ♢ expr. A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine. A vorbi cu gura… … Dicționar Român
zbura — ZBURÁ, zbor, vb. I. 1. intranz. (Despre păsări şi insecte) A plana şi a se mişca în aer cu ajutorul aripilor. ♦ A pleca în zbor, a şi lua zborul. ♦ (Despre lucruri) A pluti în aer (purtat de vânt); a trece prin aer cu viteză (fiind zvârlit sau… … Dicționar Român
veni — VENÍ, vin, vb. IV. intranz. 1. A se deplasa înspre persoana care vorbeşte sau despre care se vorbeşte; a se apropia de un loc, de o aşezare; p. ext. a merge, a trece pe lângă sau printr un anumit loc. ♢ expr. Du te vino subst. = mişcare,… … Dicționar Român
abate — ABÁTE1, abaţi, s.m. 1. Titlu dat superiorului unei abaţii. 2. Titlu onorific acordat unor preoţi catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din it. ab(b)ate. Trimis de ana zecheru, 19.03.2008. Sursa: DEX 98 abáte1 s. m. 1. superior al unei… … Dicționar Român
aşterne — AŞTÉRNE, aştérn, vb. III. 1. tranz. A întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafaţă. ♦ (Adesea fig.) A (se) împrăştia, a (se) răspândi pe jos, încât să formeze un strat (care se nivelează). 2. tranz. A pregăti (şi a întinde) aşternutul sau, p.… … Dicționar Român
face — FÁCE, fac, vb. III. a. tranz. I. 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunând confecţionarea lui de către altcineva. Îşi face pantofi. 2. A construi, a clădi; a ridica, a aşeza.… … Dicționar Român
